O zi de duminca…Sunday Morning, asa cum zicea maestrul Lou.

O zi ploioasa, totusi o zi in care ma simt proaspat si dornic de placerile vietii. O zi in care startul mi l-a dat anticristul de deasupra, un pusti de 5-6 ani care are doua scopuri in viata : sa demonstreze ca blocul in care locuim nu este indestructibil, si sa-I innebuneasca pe ai lui. …si pe mine, avand in vedere ca-I stiu pe de rost programul de lovit parchetul cu fruntea.

O zi in care mi-e atat de lene, incat nici sa ma urnesc pana la restaurant cu niste amici n-am chef. Comand acasa. Nu mi-am imaginat ca este atat de strict regulamentul de mancat acasa. Am dat de tot felul de restictii, cum ar fi “aria de livare”, “timp minim de asteptare”, si “incerc sa va localizez cu precizie, in caz contrar va sun pentru confirmare”… Plictiseli, eu voiam doar un pui cu gorgonzola. Pe care l-am primit, mai repede decat ma asteptam, si foarte gustos.

Mananc, citesc in acelasi timp, muzica se aude lenevos. Imi place sa fac asta, e orgia pe care nici un preot n-o poate condamna. Simturi amestecate si surescitate simultan. Pe scurt, mai bun decat sexul. Expresia asta imi place, pentru ca este de fapt o recunoastere mai mult sau mai putin ironica a altei suprematii decat cea a penisului erect. Hm, complicat, si puiul e bun-bun. Am mai zis.

Oricum, ascult blues, de la nu-stiu-ce festival de jazz, clar, tanguitor sau dulceag, depinde de cate beri are in nas solistul. Ma delectez cu soundul anilor 80, cu cate un instrument care imi aduce aminte de magnetofonul lui tata. Si asta e o placere de duminica – sa-mi amintesc ceea ce nu am cum, pentru ca nu ma nascusem inca, sau aveam atitudinea anticristului de deasupra, de care v-am zis deja. Anii 80, par latos, blugi evazati si soiosi (aia cu “hei, tramvai” nici nu banuiau cat jeg se poate aduna intr-o pereche de reiati), fete ce ascultau de psihanalist pentru a se vindeca de frigiditate prin verbalizarea obscenitatilor, elicoptere Huey si masini americane…

In fine, anticristul a fost scos in parc, pentru a teroriza cu bucati de pesmet ratele de pe lac, cica le hraneste. Aiurea, panica mai mare in fata hranei n-am vazut decat intr-un documentar cu anorexice. Rate chinuite, parinti osteniti – asta e copilul viitorului, copilul seismic !

Asadar e liniste, si-mi permit luxul de a rasfoi un atlas, nu conteaza care, poze sa aiba. Dau peste o fotografie dintr-o sala tipica filmelor cu nijalai, coloane rosii groase pe fond crenelat intunecat, un tron si lumanari. Ma cuprinde un dor nebun de sala de cinematograf a copilariei, cu mirosul de parchet proaspat dat cu petrol sau Palux, cu scaune rabatabile si sonor dat imens de tare intr-o lume in care in mod obisnuit sunetul vine dinspre tranzistorul bunicului…povesti cu tari indepartate si improbabile, societati ipotetice, vapoare americanesti surprinse de furtuni, avioane la fel de capitaliste, tehnologice si science-fiction, aflate si ele in cine stie ce criza, idoli si legende…

Da. Marele atu al copilariei este ca poate transforma o bucata rupta de carton intr-o lume, o lume plata, aflata in pericol de a fi plouata si, prin urmare, distrusa, poplata cu fiinte microscopice si totusi vizibile cu ochiul liber, care construiesc dintr-o data, cu tehnologia pe care o dezvolta ele in laboratoarele de pe carton, un vas capabil de a pluti pe apa de ploaie catre un tarm sigur de langa bordura din fata blocului. Incercati asta cu mintea de adult : nimic nu se poate cand esti mare. Cartonul trebuie sa aiba resurse subterane care trebuie exploatate, laboratoarele fiintelor microscopice trebuie finantate de o banca de carton, si tehnologia magica devine una nano. Plictiseli.

In continuare duminica, cu nimic precis de facut, cu timp virtual nesfarsit la dispozitia mea. Telefon dat pe silent. Sa nu neglijam apelurile primite. Dar maine, azi e timpul meu. Am comandat si tiramisu, si prelungesc intentionat momentul in care voi plonja in el. Muzica veche, tiramisu, o carte misto. Antisocial, dom’le, un adevarat terorist !

Mintea imi fuge catre altceva . “I’d rather go blind” canta winampul, si imi amintesc de iubirile adolescentei. Cate chestii are duminica asta in ea !

Nu cred ca voi mai putea iubi vreodata ca in anii aia. Trebuie sa fii pe jumatate copil, pe jumatate cocktail de hormoni, ca sa poti sa-ti focalizezi asa intreaga fiinta, catre o alta fiinta. Ce frumos era cand, emotionat, descopeream trupul femeii, si, desi frustrat ca nimic nu avea sa se intample multa vreme de acum incolo, ma consolam repede de tot la gandul ca acasa ma asteapta o cina gustoasa, pregatita de bunica…ia sa-I spui acum unuia : n-ai facut sex, dar hai la un piure cu schnitzel ! O sa-ti transmita cu siguranta gandurile lui legate de mama ta, sarbatori si alte lucruri sfinte !

Azi e infinit mai greu. Si un sarut devine o povara, pentru ca nu vezi bine cat e ceasul, ce sa mai zic de o mangaiere lenesa – e posibil sa ratezi stirile de seara… Exagerez, din fericire nu m-am lasat atat de maltratat de lumea moderna ca sa nu mai pot simti un sarut, insa sunt sigur ca parintii anticristului de deasupra nu prea au timp sau chef de saruturi. Ei si ce, macar nu sunt singurii.

Duminica. A iesit soarele, ceea ce e o surpriza. In decembrie ? Oricum, am chef de o baie. Cat de grabite sunt de obicei dusurile de dimineata, ce-ar fi sa ma labartez o ora in apa fierbinte, cu geamul de la baie intredeschis, ca sa intre aer proaspat, aceeasi muzica, lene…

M-am hotarat. Mananc prajitura, fac baie, ies din casa. Plec aiurea, nici nu conteaza daca ajung undeva. Ideea e sa profit non-ecologic de masina mea, si sa ard cativa litri de benzina pe altarul satisfactiei personale.

Oricum, a revenit anticristul de pe-afara…

Si-a luat cafteala zilnica de 14.30, si urla suparat. Incredibil cata satisfactie pot avea, eu, un bland si un intelegator, cand si-o fura impersonarea raului de mai sus. Probabil ca tine de puterea mea de a face comparatii. In jocul asta al comparatiilor, el s-a ales cu o minge de fotbal : nimeni nu regreta un sut bine plasat !

…ma gandesc sa ma tund. Dar, imi spun usor in barba, de ce ?!

Last 5 posts by Escu

• Robinet ? Sau bujie ?! - September 17th, 2009
• La mare, la soare ! - June 17th, 2009
• pur si simplu MUZICA - February 10th, 2009
• astazi - February 10th, 2009
• absurd - February 2nd, 2009

Taguri: Escu, lou reed   Postat in Escu |